Munți de gunoaie la stația de sortare a deșeurilor din Timișoara. ADID a dat contractul de 30 de milioane de euro unui baron PSD

De aproape o săptămână gunoaiele se adună la stația de sortare a deșeurilor din Timișoara. S-a ajuns în această situație după ce, la începutul lunii, aceasta a ajuns să fie operată de o companie controversată - Supercom S.A. - al cărei patron, Ilie Ciuclea, a fost senator PSD în perioada 2004-2008 și prim-vicepreședinte UNPR București, cu conexiuni solide în lumea politică și nu doar. 

Supercom a fost, de altfel, și singurul ofertant la apelul lansat de ADID, asociație controlată de Consiliul Județean Timiș, care ar trebui să se ocupe de gestiunea deșeurilor din întregul județ. Astfel, a câștigat fără probleme contractul estimat la 30 de milioane de euro pentru sortarea deșeurilor înainte de transportul lor la deponeul de la Ghizela. 

La stația de sortare a deșeurilor ajung nu doar gunoaiele din pubelele timișorenilor, ci și cele ridicate de pe străzi sau parcuri, precum și toate deșeurile din zona periurbană a municipiului. În total, câteva sute de tone pe zi. 

Astfel, în doar câteva zile de neoperare, stația s-a umplut cu munți de gunoaie, iar Garda de Mediu a amendat Supercom cu 60.000 de lei pentru neregulile constatate. 

Reacții au venit și din partea conducerii Primăriei Timișoara, care, în ultimele zile, a fost asaltată de plângeri din partea locuitorilor din zonă, afectați de mirosul pestilențial al deșeurilor lăsate să la macerat în soare. 

„În ultimele săptămâni, în loc să vedem o operare corectă, ne confruntăm cu munți de deșeuri blocate, în plină caniculă. Locuitorii din Steaua și Fratelia sunt cei care plătesc zilnic prețul acestor blocaje, prin mirosuri și disconfort”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău. 

Conducerea ADID la raport: „Eu nu consider că e un dezastru, consider că e o tranziție”

În ședința Consiliului Local de luni, în fața consilierilor locali a fost chemată să explice situația conducerea ADID, reprezentată de Cristian Moș și Romeo Ursu. 

Moș a recunoscut că există o mare problemă la stația de sortare, însă a luat apărarea firmei Supercom, susținând că este o perioadă de tranziție. El a dat asigurări că munții de gunoaie vor dispărea până vineri, 27 iunie. 

O altă problemă ridicată de viceprimarul Lațcău este legată de faptul că Supercom încă nu a încheiat contracte pentru preluarea deșeurilor ridicate din parcuri de către Horticultura, Rogera și Bariera. Iar reprezentanții firmei patronate de fostul senator PSD nu mai răspund la niciun apel. 

Moș a dat asigurări că se va ocupa personal și de rezolvarea acestui lucru. 

Cine este Supercom? 

Compania lui Ciuclea este cunoscută mai mult pentru scandalurile pe care le-a cauzat, decât pentru eficiența în gestionarea deșeurilor. Compania se află și într-o situație financiară dificilă. Conform datelor publice, în 2024, Supercom a avut o cifră de afaceri de 642 de milioane de lei și datorii de 620 de milioane de lei. În ciuda acestor date publice, Cristian Moș a susținut că Supercom a depus un cazier fiscal curat. 

1. Amende și probleme de mediu

• Amendă de la Garda de Mediu în Timișoara (2024): Supercom a fost amendată cu 60.000 de lei pentru nereguli la Stația de sortare a deșeurilor de pe Calea Șagului, preluată de la Retim. Problemele includ mirosuri pestilențiale care afectează locuitorii din sudul orașului, amplificate de caniculă. Surse locale sugerează că firma ar fi transformat intenționat stația într-un focar de infecție pentru a discredita concurenții și a prelua controlul asupra gestiunii deșeurilor din județul Timiș.
  
• Raportări false la Bârcea Mare, Hunedoara: Supercom a fost acuzată că a raportat cantități fictive de deșeuri procesate la depozitul Bârcea Mare, dublând cifrele reale. Autoritățile au inițiat proceduri pentru suspendarea autorizației de mediu. În august 2024, angajații firmei au fost filmați de Garda de Mediu deversând ilegal deșeuri pe câmp.
  
• Scurgeri de levigat și poluare: În 2021, Supercom a fost amendată cu 1.250.000 de lei pentru scurgeri de levigat (zeama toxică din gunoaie) și depozitarea incorectă a deșeurilor, poluând solul și apa. Aceste probleme au fost semnalate în mai multe zone, inclusiv la depozitul din Bârcea Mare.
  
• Colectare selectivă inexistentă la Cluj: Firma a fost acuzată că nu respectă obligațiile de colectare selectivă, lipsind cântărirea deșeurilor și infrastructura adecvată, ceea ce a dus la penalități de 2 milioane de lei plătite de municipiul Cluj-Napoca.
  

2. Contracte controversate și licitații problematice

• Licitații cu dedicație: Supercom a fost frecvent acuzată că beneficiază de contracte atribuite preferențial, datorită conexiunilor politice ale patronului Ilie Ciuclea, fost senator PSD și membru UNPR. De exemplu, la Timișoara, licitația pentru operarea stației de sortare a fost contestată pentru nereguli economice și juridice.
  
• Monopol în județul Cluj: Supercom a câștigat contracte pentru toate cele trei loturi de salubritate din Cluj (Cluj-Napoca/Huedin, Gherla/Dej, Turda/Câmpia Turzii) și operarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID). Surse susțin că firma a exercitat presiuni asupra Consiliului Județean Cluj, amenințând că își retrage serviciile dacă nu primește toate loturile, vizând un monopol regional.
  
• Atribuire ilegală în Hunedoara (2023): Contractul pentru Zona 3 Centru a fost atribuit Supercom prin negociere directă, fără licitație, invocându-se un termen scurt. CNSC a anulat atribuirea, considerând-o ilegală, ceea ce a generat un colaps temporar în salubritatea județului.
  
• Nerespectarea condițiilor de licitație la Cluj (2021): Supercom a fost acuzată că și-a modificat oferta de două ori în timpul licitației pentru salubrizarea Clujului, ceea ce ar fi trebuit să ducă la descalificarea sa. Totuși, a fost declarată câștigătoare pentru loturile Turda și Dej, iar ulterior a vizat și lotul Cluj-Napoca.
  
• Lipsa licenței în Sectorul 2, București (2014-2019): Supercom a prestat servicii de salubritate și deszăpezire în Sectorul 2 fără licență de la ANRSC, pe baza unor acte adiționale încheiate ilegal cu primăria condusă de Mugur Toader (PSD).
  

3. Servicii de proastă calitate și reclamații

• Cluj-Napoca (2023-2024): Locuitorii au raportat întârzieri în colectarea deșeurilor, lipsa curățeniei stradale și imposibilitatea depozitării deșeurilor la centrele de colectare. Platforma My Cluj a fost inundată de reclamații, iar Supercom a fost criticată pentru lipsa unui program clar de colectare și tarife exagerate.
  
• Bistrița-Năsăud (2019): Primarii din județ s-au plâns că Supercom impune tarife mari (312 lei/an pentru o familie de 4 persoane) și transferă responsabilitatea colectării taxelor către primării. Un primar a acuzat firma că „exploatează” administrațiile locale.
  
• Sectorul 2, București: Locuitorii au reclamat mizeria din sector, acuzând Supercom că nu își îndeplinește obligațiile contractuale. În 2021, primarul Radu Mihaiu a intrat în conflict cu firma, care a cerut suspendarea hotărârilor consiliului local privind gestionarea deșeurilor.
  

4. Acuzații de fraudă și plăți fictive

• Facturi nejustificate în București (2020): Un raport al Curții de Conturi din 2021 a arătat că Supercom a emis facturi pentru servicii fictive, precum curățarea unor străzi aflate în reabilitare, cauzând pagube primăriilor din Capitală.
  
• Datorii și cereri de insolvență (2021): Firma Eco Sud SA a cerut insolvența Supercom pentru neplata datoriilor de peste 40.000 de lei, deși Supercom avea încasări mari din contracte publice.
  
• Raportări fictive de deșeuri: Pe lângă cazul Bârcea Mare, Supercom a fost acuzată în alte zone că raportează cantități mai mari de deșeuri procesate pentru a încasa sume mai mari.
  

5. Conexiuni politice și influență

• Ilie Ciuclea, „Lordul gunoaielor”: Patronul Supercom, Ilie Ciuclea, fost senator PSD (2004-2008) și prim-vicepreședinte UNPR București, este cunoscut pentru conexiunile sale politice și apartenența la masonerie (Mare Comandor al Ordinului Cavalerilor Templieri Masoni ai Ritului York din România). Aceste legături sunt considerate un factor în obținerea contractelor publice.
  
• Afaceri cu Elena Udrea și Florin Popescu: În 2009, Supercom a obținut un contract de 80 de milioane de euro de la Consiliul Județean Dâmbovița, în contextul influenței Elenei Udrea și a lui Florin Popescu, fost om de încredere al acesteia.
  
• Bistrița-Năsăud: Contractul de salubritate a fost atribuit Supercom în regim de urgență, după ce primarul PSD Ovidiu Crețu, coleg de Senat cu Ciuclea, a gestionat situația de criză. Tarifele practicate au fost de trei ori mai mari decât ale fostului operator.
  

6. Probleme cu angajații

• Protestele din Turda (2021): Angajații Supercom din Turda au protestat din cauza neplății salariilor, semnalând probleme financiare ale firmei.
  
• Condiții proaste de muncă: Foști angajați au reclamat dezorganizarea, munca peste program neplătită și presiuni din partea conducerii. O angajată a descris situația ca „mizerie la propriu și la figurat”.
  

7. Tarife umflate și nerespectarea contractelor

• Cluj-Napoca (2023): Supercom a solicitat dublarea tarifelor per tonă față de oferta inițială din licitație, deși nu respecta condițiile contractuale, precum cântărirea deșeurilor sau colectarea selectivă.
  
• Bistrița-Năsăud (2019): Tarifele au fost majorate de la 1 noiembrie 2019, generând nemulțumiri în rândul cetățenilor și primarilor.
  
• Nerespectarea principiului „plătești cât arunci”: Deși Supercom s-a angajat să implementeze sisteme de cântărire a deșeurilor, acest lucru nu a fost realizat în multe zone, afectând transparența facturării.