Retim răspunde acuzațiilor privind Depozitul Ghizela: „Problemele vin din lipsa infrastructurii, nu din operare”

Principalele acuzații și răspunsurile RETIM

1. Deșeurile colectate separat ar fi fost depozitate „la grămadă”

• La Stația de Sortare Ghizela, anual sunt gestionate 7.000 tone de reciclabile, dintre care 2.000 tone merg la reciclatori, iar restul este valorificat energetic – adică 90% din cantitate este deviată de la depozitare.

• Linia de sortare de la Timișoara (capacitate 25.000 tone/an) nu a putut fi folosită între octombrie 2023 și aprilie 2025, pentru că RETIM a preluat-o complet nefuncțională și fără autorizație de mediu. Stația a fost readusă la funcționalitate în iulie 2024, dar autorizația a fost emisă abia pe 7 mai 2025, la 17 luni după solicitare și cu trei săptămâni înainte de finalul contractului RETIM.

• Din această cauză, deșeurile din Timișoara au fost transferate la Ghizela, care nu are capacități suficiente pentru tratarea lor.

2. Depozitul Ghizela ar fi plin și trebuie închis

• În iunie 2025, gradul de umplere al Celulei 2 era de 90%, ceea ce permite continuarea exploatării timp de cel puțin un an și chiar până la doi ani dacă Stația din Timișoara funcționează corespunzător.

• RETIM a propus Consiliului Județean o soluție simplă: creșterea cu câțiva metri a înălțimii de depozitare, cu acceptul autorităților.

• Indiferent de scenariu, compania susține că există timp suficient pentru deschiderea Celulei 3, obligație a Consiliului Județean Timiș, fără să fie nevoie de transferarea deșeurilor în alte județe.

3. Ghizela ar polua cu levigat

• RETIM afirmă că factorii de mediu sunt strict monitorizați și că în 12 ani de funcționare nu a existat vreo poluare provocată de operator.

• Levigatul este un produs normal al descompunerii deșeurilor, iar la Ghizela acesta este tratat prin două stații de epurare cu osmoză inversă.

• În râul Timiș este evacuată doar apa tratată, iar calitatea este verificată prin analize ale unor laboratoare acreditate.

4. Depozitul s-ar fi umplut mai repede din cauza RETIM

• În județ se produc anual peste 220.000 tone de deșeuri.

• Stația de sortare din Timișoara ar trebui să proceseze 130.000 tone/an, dar nu a funcționat aproape deloc după 2018.

• Capacitatea maximă a Ghizelei este de 95.000 tone/an, din care RETIM reușește să devieze aproximativ 25.000 tone/an de la depozitare. Aproape 20.000 tone sunt valorificate energetic prin investițiile proprii ale companiei.

• Din cauza blocajelor de la Timișoara, la Ghizela au ajuns anual peste 60.000 tone suplimentare, neprevăzute în contract.

• Consiliul Județean a recunoscut situația încă din 2021, prin Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor, care prevedea investiții de zeci de milioane de euro – investiții care ar fi trebuit să fie operaționale în 2024.

Consecințe și perspective

RETIM atrage atenția că decizia Consiliului Județean Timiș de a înființa o societate proprie care să administreze depozitul și stația de sortare nu rezolvă problemele structurale ale sistemului:

• Pe termen scurt, măsura va duce la creșterea costurilor de operare, plătite de cetățeni, fie direct prin tarife, fie indirect prin bugetele publice.

• Costurile ar putea crește și din cauza transportului deșeurilor către depozite din județe vecine (Hunedoara, Arad).

• Problema reală nu ține de operarea infrastructurii existente, ci de lipsa unor investiții majore în procesare și retehnologizare.

Concluzia companiei

RETIM își reafirmă disponibilitatea de a colabora transparent cu autoritățile, subliniind că „soluțiile reale vin din conlucrarea cu operatorii privați care și-au dovedit competența, dar și din asumarea responsabilităților legale ale instituțiilor publice în dezvoltarea infrastructurii de procesare a deșeurilor”.