RETIM răspunde acuzațiilor CJ Timiș privind depozitul de deșeuri de la Ghizela

Clarificările RETIM:

• Stațiile de tratare a levigatului: RETIM operează două stații la Ghizela, fără incidente de mediu. Afirmația CJ Timiș privind existența a 220.000 mc de levigat este „nerealistă” și bazată pe estimări nevalidate. Volumul total de depozitare al celor două celule depășește 2 milioane mc.

• Investițiile lipsă: RETIM afirmă că responsabilitatea modernizării infrastructurii de sortare și tratare a deșeurilor revine CJ Timiș, conform Planului Județean de Gestiune a Deșeurilor (2021), care prevedea investiții de peste 100 milioane euro și termen de finalizare 2024.

• Celula 2: Nu au fost înregistrate incidente privind stabilitatea (alunecări de deșeuri). RETIM raportează anual gradul de umplere, iar celula nu este plină. Întârzierile privind construirea Celulei 3 sunt puse pe seama CJ Timiș.

• Materialul de acoperire: Folosit în conformitate cu Autorizația de Mediu, inclusiv deșeuri din construcții.

• Stația de compostare: Funcționează la capacitatea autorizată (1.700 t/an), doar pentru deșeuri vegetale biodegradabile. Coroanele din plastic și alte resturi amestecate nu pot fi tratate aici.

• Accesul CJ Timiș: RETIM afirmă că nu a restricționat accesul reprezentanților CJ, dar a limitat accesul companiei cu care se află în litigiu.

Context:

• RETIM subliniază că toate celulele au fost preluate doar după avizul favorabil al CJ Timiș, care confirma funcționalitatea sistemului de captare și transport al levigatului.

• Compania respinge imaginile video „realizate abuziv” care circulă online, afirmând că acestea distorsionează realitatea.

• Problemele actuale ar deriva din lipsa investițiilor și utilizarea unor tehnologii „depășite și neperformante”, implementate acum 14 ani de CJ Timiș.

Între linii: RETIM arată cu degetul către Consiliul Județean, susținând că responsabilitatea pentru criza deșeurilor din județ revine lipsei de investiții publice, nu modului de operare al companiei.