Asociația Pro Infrastructură: 2026 va fi un an record în domeniul autostrăzilor, dar tronsonul Margina-Holdea nu va fi terminat
România ar putea avea în 2026 cel mai bun an din istorie la capitolul autostrăzi și drumuri expres, cu până la 244–284 km dați în trafic. Dar veriga lipsă de pe A1, între Margina și Holdea, rămâne blocajul major al rețelei rutiere din vestul țării, în ciuda campaniei de imagine făcută de Ministerul Transporturilor. Potrivit Asociației Pro Infrastructură, sectorul nu va fi deschis mai devreme de vara lui 2027.
De ce contează:
Tronsonul Margina–Holdea este singura întrerupere de pe autostrada A1 Sibiu–Nădlac, coridor strategic care leagă România de Vestul Europei. În lipsa lui, șoferii sunt forțați să iasă de pe autostradă pe DN68A, o șosea suprasolicitată, periculoasă și celebră pentru blocaje și accidente.
Ce spune Pro Infrastructură despre 2026
Într-o analiză amplă privind „Previziunile rutiere 2026”, Asociația Pro Infrastructură arată că:
-
rețeaua națională a ajuns la 1.416 km de autostradă și drum expres în exploatare;
-
alte 840 km sunt contractate, iar 486 km se află în licitație;
-
anul 2026 ar putea aduce un nou record de kilometri deschiși, după cei aproape 195 km din 2024 și 146 km din 2025. Previziunile arată că în 2026 ar putea fi deschiși circulației între 244 și 284 km de autostradă și drum expres.
Cu toate acestea, A1 Margina–Holdea nu va fi printre inaugurări. Estimarea realist-optimistă indică:
-
finalizarea săpăturii tunelurilor: iunie 2026;
-
deschiderea circulației: vara lui 2027, cel mai probabil spre finalul termenului contractual, iunie. Iar asta în ciuda campaniei de imagine derulată de Ministerul Transporturilor și DRDP Timișoara.
De ce este atât de dificil tronsonul Margina–Holdea
Problema nu este lipsa banilor, ci complexitatea tehnică.
Sectorul, lung de aproximativ 13,5 km, traversează o zonă montană dificilă, cu:
-
relief instabil,
-
alunecări de teren,
-
necesitatea construirii a două tuneluri rutiere – o premieră majoră pentru infrastructura de autostrăzi din vestul țării.
Aceste condiții au transformat proiectul într-unul dintre cele mai complicate și întârziate din România.
Ce înseamnă întârzierea pentru șoferi și economie
-
Vestul țării rămâne fără continuitate de autostradă spre centru și sud.
-
Transportatorii pierd timp și bani pe DN68A.
-
Localitățile din zonă suportă trafic greu, zgomot și poluare.
-
România nu poate valorifica pe deplin coridorul european IV, una dintre principalele axe de transport continental.
Imaginea de ansamblu
Chiar dacă 2026 se anunță un an excepțional pentru infrastructura rutieră – cu autostrăzi pe A0, A3, A7 și A8 – A1 Margina–Holdea rămâne simbolul întârzierilor cronice.
Un paradox: România ar putea sărbători sute de kilometri noi de asfalt, dar să continue să fie blocată exact unde miza este cea mai mare – pe legătura directă cu vestul Europei.
Concluzie:
Recordurile de kilometri nu pot compensa, cel puțin încă un an, lipsa celei mai importante verigi din autostrada A1. Margina–Holdea rămâne testul suprem pentru capacitatea României de a duce la capăt proiectele de infrastructură grea.
