Președintele USR Timiș, Sorin Șipoș: Finlanda discută criminalizarea dezinformării ca instrument de război. Și România e vulnerabilă

Senatorul Sorin Șipoș, președintele USR Timiș, spune că Finlanda a deschis o dezbatere „grea, dar necesară” despre criminalizarea dezinformării ostile, în contextul războiului hibrid, și avertizează că România resimte deja efectele acestui tip de atac.

 

Președintele USR Timiș, Sorin Șipoș: Finlanda discută criminalizarea dezinformării ca instrument de război. Și România e vulnerabilă
Președintele USR Timiș, Sorin Șipoș: Finlanda discută criminalizarea dezinformării ca instrument de război. Și România e vulnerabilă

Ce propune Finlanda:
Potrivit lui Șipoș, serviciul finlandez de securitate, SUPO, a cerut Parlamentului modificarea Codului Penal pentru a acoperi dezinformarea ostilă făcută în beneficiul unei puteri străine. Legislația clasică sancționează spionajul, dar nu și operațiunile moderne care folosesc minciuna coordonată ca instrument de atac asupra societății.

Cum ar funcționa:
SUPO ar viza situații în care persoane sau rețele răspândesc intenționat, repetat și sistematic informații false sau înșelătoare, la comanda ori în numele unui serviciu de informații străin, inclusiv după avertismente oficiale. Nu ar fi vizate opiniile, satirele sau distribuirea neintenționată de conținut, ci intermediari care știu pentru cine lucrează.

Garanții pentru libertatea de exprimare:
Șipoș subliniază că în Finlanda există o discuție separată despre protecțiile necesare pentru libertatea de exprimare: definiții înguste, standarde ridicate de probă, protecție pentru presă și avertizori de integritate, tocmai pentru a evita abuzurile.

De ce contează pentru România:
Senatorul avertizează că România trăiește deja efectele războiului hibrid: încrederea în instituții este ușor de subminat într-un context marcat de tolerarea corupției și comunicare publică slabă. Această nemulțumire este exploatată politic prin frică și conspirații, „în slujba unor puteri străine”.

Ce soluții vede:
Șipoș spune că nu există o soluție unică împotriva dezinformării: educație (generală și media), intervenții sociale în comunitățile afectate și, în cazurile de operațiuni ostile ale altor state, criminalizare. Pentru asta, adaugă el, România are nevoie de capacități reale de investigare, „așa cum a demonstrat Republica Moldova că se poate”.

Ce urmează:
Dezbaterea finlandeză ar putea deveni un reper european în definirea limitelor dintre libertatea de exprimare și securitatea națională în era dezinformării coordonate.

SMTT
Cumpără-ne o cafea