Timișoara își pornește radarul pentru aer: senzori cu AI vor măsura poluanții și alergenii din oraș
Timișoara intră în etapa finală a unui proiect european de monitorizare a mediului, realizat împreună cu Szeged. În următoarele săptămâni, orașul va activa o rețea de senzori capabili să urmărească atât poluarea chimică, cât și particulele biologice din aer, iar informațiile vor fi centralizate pe o platformă digitală accesibilă publicului.
De ce contează: Administrația locală mizează pe date în timp real pentru a înțelege mai bine relația dintre trafic, transport public, alergeni și nivelul poluării urbane.
Ce se întâmplă: Primăria Timișoara a prezentat marți stadiul proiectului dezvoltat alături de municipalitatea din Szeged, care presupune construirea unui sistem digital dedicat supravegherii calității aerului.
Rețeaua va cuprinde două stații specializate în identificarea bioparticulelor și cinci echipamente pentru analiza compușilor chimici din atmosferă. Sistemul va putea detecta polen, alergeni și alte particule biologice, dar și indicatori precum monoxidul de carbon și alți poluanți atmosferici.
Unde vor fi amplasați senzorii: Noile dispozitive vor funcționa în principal în zone intens circulate și spații verzi, inclusiv în Parcul Dacia, Parcul Copiilor și Parcul Rozelor. Potrivit reprezentanților Primăriei, echipamentele au fost deja cumpărate prin licitația organizată în aprilie și ar putea deveni operaționale în circa două săptămâni.
Cum vor fi folosite datele: Informațiile colectate vor fi publicate pe platforma digitală a municipalității, atât în forma lor inițială, cât și în variante analizate cu ajutorul unor algoritmi de inteligență artificială dezvoltați împreună cu mediul universitar.
Platforma este gândită și pentru conectarea altor surse de date, inclusiv sisteme de monitorizare deținute de companii sau parteneri privați.
Imaginea de ansamblu: Inițiativa face parte dintr-un proiect european de tip „data space”, prin care Timișoara și Szeged urmăresc să creeze un cadru comun pentru schimbul și valorificarea datelor urbane.
Peter Benedek, CEO al Rockwood Digital Europe și reprezentant al consorțiului, a explicat că obiectivul este transformarea informațiilor colectate de orașe în instrumente pentru politici publice mai eficiente.
„Cu date corecte, se pot face predicții mai bune și planuri mai eficiente pentru îmbunătățirea transportului public, a circulației tramvaielor și, implicit, pentru reducerea poluării. Cu cât există mai multe date, cu atât predicțiile sunt mai precise”, a declarat acesta.
Miza pentru Timișoara: Val Mureșan, consilier al Primăriei pe digitalizare și smart city, spune că infrastructura construită prin proiect va rămâne funcțională și după închiderea finanțării și ar putea fi extinsă la nivel metropolitan.
Planul administrației este ca, pe viitor, sistemul să integreze nu doar indicatori privind aerul, ci și informații despre apă, mobilitate, trafic și alți parametri relevanți pentru calitatea vieții.
Componenta tehnologică: Cătălin Chițu, CTO Frontier Penta, a descris platforma Data Space Timișoara drept un ecosistem prin care date publice și private pot fi accesate și reutilizate pentru dezvoltarea de modele predictive și aplicații urbane.
Potrivit acestuia, corelarea informațiilor despre trafic, mobilitate și calitatea aerului ar putea susține decizii mai bune pentru optimizarea circulației și a transportului public.
Rolul universitar: Cercetătorii de la Universitatea Politehnica Timișoara contribuie la partea de analiză și predicție. Răzvan Bogdan, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare, a precizat că echipa UPT a dezvoltat algoritmi care estimează evoluția calității aerului și generează reprezentări grafice ușor de urmărit de către utilizatori.
Proiectul are un buget total de 2 milioane de euro, jumătate provenind din fonduri europene, iar restul din contribuțiile celor două orașe partenere. Implementarea a început în aprilie 2025 și ar urma să se încheie în august 2026.
