Autostrada Timișoara–Belgrad revine în prim-plan. România și Serbia vor să accelereze proiectul și să reia trenurile directe
Autostrada care ar urma să lege Timișoara de Belgrad a fost unul dintre principalele subiecte discutate vineri, la Timișoara, de miniștrii Transporturilor din România și Serbia. Radu Miruță și Aleksandra Sofronijievic au discutat despre proiectul rutier transfrontalier, reluarea legăturii feroviare Timișoara–Belgrad și măsuri pentru fluidizarea transportului dintre cele două țări.
De ce contează: Legătura rutieră Timișoara–Belgrad este mai mult decât un proiect de infrastructură regională. O conexiune de mare viteză între cele două orașe ar lega vestul României de rețeaua rutieră sârbă și, mai departe, de coridorul către Belgrad și sudul Europei. România și Serbia au semnat încă din 2022 acordul pentru dezvoltarea conexiunii, iar noul punct de frontieră ar urma să fie construit în zona Moravița–Vatin.
Autostrada, din nou pe agenda celor două guverne: Radu Miruță spune că proiectul se află deja în proceduri de achiziție pe partea românească și că a fost desemnat câștigătorul pentru unul dintre loturi. Miza întâlnirii de la Timișoara este ca proiectul să primească statutul și prioritatea unui proiect transfrontalier, inclusiv în ceea ce privește finanțarea.
„Este absolut necesară această autostradă”, a declarat ministrul român al Transporturilor.
Potrivit lui Miruță, ratificarea acordului de către partea sârbă ar permite României să trateze proiectul la nivel de investiție transfrontalieră, ceea ce ar putea crește prioritatea alocării fondurilor.
Serbia își pregătește partea de proiect: Aleksandra Sofronijievic a vorbit despre conexiunea Pančevo–Vârșeț–Vatin–Timișoara și despre necesitatea ca cele două țări să își sincronizeze proiectele. Serbia lucrează la dezvoltarea propriului tronson, astfel încât viitoarea legătură să conecteze Timișoara cu Pančevo și Belgrad.
Agenda oficială a întâlnirii a inclus, de altfel, interconectarea autostrăzii Belgrad–Vatin cu proiectul Timișoara–Moravița.
Background: Pe partea românească, proiectul este cunoscut în principal drept A9 Timișoara–Moravița. Traseul are aproximativ 73 de kilometri și traversează zona de sud a județului până la Moravița. Primul lot, Remetea Mare–Jebel, are 35,67 kilometri, iar licitația pentru construcție a fost lansată în 2024, cu o valoare estimată de 5,65 miliarde de lei fără TVA.
Problema este că A9 nu rezolvă singură legătura până la Belgrad. Este nevoie ca infrastructura românească să fie conectată cu cea sârbească și ca noul punct de trecere a frontierei Moravița–Vatin să fie realizat. Tocmai această interfață dintre cele două proiecte a generat în trecut discuții privind finanțarea și responsabilitățile celor două state.
Trenul Timișoara–Belgrad ar putea reveni: Autostrada nu a fost singura conexiune discutată. Cele două ministere vor să găsească o soluție pentru reluarea transportului feroviar internațional de călători între România și Serbia.
Miruță spune că partea sârbă a rezolvat unele dintre problemele care blocau circulația și că există deschidere pentru reluarea serviciului operat în trecut de CFR Călători.
Discuțiile vizează inclusiv conexiunile feroviare dinspre Vârșeț și Kikinda către Timișoara. Oficialii celor două țări ar urma să lucreze la un mers comun al trenurilor, astfel încât serviciul să poată fi reluat cât mai curând.
Miza imediată: Pentru Timișoara, cele două proiecte ar însemna două conexiuni directe cu Serbia — una rutieră, de mare viteză, și una feroviară. Pentru România și Serbia, obiectivul este mai larg: reducerea timpilor de transport, facilitarea circulației persoanelor și mărfurilor și consolidarea legăturii economice dintre cele două țări.
Pe agenda întâlnirii s-au mai aflat traficul rutier, problema șoferilor profesioniști sârbi care circulă în Spațiul Schengen, navigația pe Dunăre și posibilitatea reluării navigației comerciale pe Bega.
Ce urmează: Cele două ministere trebuie să continue discuțiile tehnice și administrative, inclusiv asupra acordului bilateral și a conexiunii dintre proiectele de infrastructură ale celor două țări. În paralel, pe partea românească continuă procedurile pentru A9 Timișoara–Moravița.
Dacă proiectele vor fi sincronizate, Timișoara ar putea ajunge să aibă, în următorii ani, o legătură rutieră de mare viteză directă către Belgrad și o conexiune feroviară transfrontalieră care să ofere o alternativă la traficul rutier.
