Ruben Lațcău, la deschiderea Timișoara Forum: „Valorile europene sunt ceva pentru care oamenii au stat în frig”. Salome Zourabichvili: „Georgia nu va renunța la drumul european”

Ce s-a întâmplat

Prima ediție a Timișoara Forum for European Values a fost deschisă joi, 5 noiembrie, prin discursurile lui Ruben Lațcău și Salome Zourabichvili. Evenimentul, organizat de Primăria Timișoara și Visit Timișoara, reunește, în 5 și 6 noiembrie, foști șefi de stat, lideri politici europeni, diplomați, experți internaționali și reprezentanți ai societății civile.

În discursul de deschidere, Ruben Lațcău a ales să construiască mesajul în jurul unui singur cuvânt: încrederea. Viceprimarul a amintit că Revoluția din decembrie 1989 a început la Timișoara printr-un gest de solidaritate, când oameni de etnii și confesiuni diferite s-au mobilizat pentru a-l apăra pe pastorul reformat László Tőkés, împotriva evacuării dispuse de regimul comunist.

„Într-un regim construit pe informatori și suspiciune, oameni care nu se cunoșteau au decis să aibă mai multă încredere unii în alții decât frică de stat”, a spus Lațcău, subliniind că acel moment de solidaritate a reprezentat, în fapt, începutul Revoluției.

El a rememorat și ziua de 20 decembrie 1989, când zeci de mii de oameni s-au adunat în centrul orașului, iar Timișoara s-a declarat primul oraș liber de comunism. Viceprimarul a legat acel moment de parcursul democratic ulterior al României, de aderarea la Uniunea Europeană și NATO.

Lațcău a readus în discuție și Proclamația de la Timișoara, pe care a descris-o drept un manifest pentru o țară democratică, bazată pe integritate în viața publică și pe o ruptură reală de oamenii și practicile fostului regim. În opinia sa, continuitatea rețelelor fostului Partid Comunist în structurile noului Front al Salvării Naționale a permis formarea unei elite postcomuniste care a continuat să controleze părți importante ale statului și să se opună transparenței, responsabilității și justiției.

De ce contează

Viceprimarul a făcut și o legătură între experiența Timișoarei din 1989 și războiul din Ucraina. El a amintit că orașul a primit refugiați ucraineni și a trimis ajutoare umanitare la Kiev și Liov, afirmând că o comunitate care își cunoaște propriul trecut înțelege mai bine ce înseamnă să îți fie atacată libertatea și casa.

„Timișoara cunoaște prețul libertății și știe ce face libertatea posibilă. Nu vorbim cu ușurință despre niciuna dintre aceste lucruri”, a transmis Lațcău.

În acest context, el le-a salutat pe Salome Zourabichvili și Sviatlana Țihanouskaia, lidera opoziției democratice din Belarus, aflată în exil, care urmează să primească vineri Premiul Timișoara pentru Valori Europene. De asemenea, l-a menționat pe Guy Verhofstadt, unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai liberalismului european.

Lațcău i-a mulțumit și fostului primar Dominic Fritz, căruia i-a atribuit ideea organizării forumului: un spațiu în care Europa să poată discuta deschis despre propriile valori. El a afirmat că Fritz rămâne, în inimile timișorenilor, primarul ales al orașului, în ciuda faptului că nu mai exercită această funcție.

În privința temelor dezbătute în cele două zile, Lațcău a identificat patru provocări majore pentru Europa: războiul Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile hibride asupra democrațiilor, extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, competitivitatea economică europeană și viitorul relației transatlantice dintre Europa și Statele Unite.

Salome Zourabichvili: „Democrațiile rezistă pentru că oamenii aleg în fiecare zi să le apere”

În discursul principal al deschiderii, Salome Zourabichvili a pornit de la experiența comună a statelor est-europene care au luptat pentru libertate la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90. Ea a amintit că, în Georgia, mișcarea pentru independență a fost reprimată violent de trupele sovietice în 9 aprilie 1989, eveniment care a contribuit la obținerea independenței țării în 1991.

Președinta Georgiei a făcut o paralelă între Timișoara, Georgia și alte state din regiune, afirmând că mișcările civice pentru apărarea democrației sunt conectate prin aceleași aspirații. A dat ca exemple protestele studenților din Serbia, schimbarea politică din România, rezistența Republicii Moldova în fața ingerințelor externe și manifestațiile care continuă în Georgia.

„Democrațiile nu rezistă prin simplul fapt că au fost proiectate astfel sau pentru că cineva a decis că trebuie să existe. Ele rezistă pentru că oamenii aleg în fiecare zi să le apere”, a afirmat Zourabichvili.

O mare parte a discursului său a fost dedicată situației politice din Georgia. Ea a susținut că, din noiembrie, cetățenii care protestează împotriva autorităților se confruntă cu violențe, intimidări, arestări și persecuții, la care s-a adăugat o formă mai puțin vizibilă de represiune, exercitată în viața de zi cu zi.

Zourabichvili a acuzat puterea de la Tbilisi că încearcă să distrugă societatea civilă prin legislație restrictivă, să reducă la tăcere presa independentă și să elimine opoziția politică. Unul dintre exemplele invocate a fost o reglementare care ar interzice utilizarea a 93 de cuvinte în mass-media, printre care „regim”, „represiune” și „persoane încarcerate”. Ea a susținut că un jurnalist a ajuns în închisoare după ce a folosit unul dintre termenii interziși.

„Este orwellian. Represiunea pătrunde în casele noastre, în mințile noastre și în cuvintele noastre”, a declarat aceasta.

Președinta Georgiei a avertizat și asupra demersurilor juridice îndreptate împotriva opoziției, inclusiv a unui proces prin care se urmărește interzicerea a cinci partide politice. În opinia sa, aceste acțiuni nu mai țin de exercitarea guvernării, ci reprezintă o încercare de acaparare a puterii.

Zourabichvili a criticat și blocarea parcursului european al Georgiei, despre care a spus că se opune atât Constituției țării, cât și voinței exprimate constant de cetățeni în ultimii 30 de ani. „Georgia își dorește Europa, Europa și numai Europa”, a subliniat ea.

Rusia, amenințarea comună pentru democrațiile europene

Un alt punct important al discursului a fost rolul Rusiei în destabilizarea statelor europene. Zourabichvili a descris Georgia drept un teren de testare pentru campaniile hibride rusești, care includ atacuri cibernetice, sabotaj, dezinformare, ingerințe electorale, presiuni economice și folosirea unor intermediari politici sau a rețelelor de corupție.

Potrivit acesteia, ținta acestor operațiuni nu mai este doar controlul teritoriilor, ci și distrugerea încrederii cetățenilor în alegeri, instituții și în ceilalți membri ai societății.

Ea a avertizat că propaganda rusă încearcă să convingă populația că Europa este slabă, că instituțiile democratice sunt corupte și că Occidentul ar fi responsabil pentru războiul din Ucraina. În plus, aceste mesaje sunt promovate tot mai mult prin intermediul unor actori politici locali, care preiau și răspândesc narațiunile Kremlinului.

Ca răspuns, Zourabichvili a cerut solidaritate europeană, sprijin pentru persoanele persecutate pentru apărarea libertăților fundamentale și o mai bună coordonare în combaterea dezinformării și a atacurilor cibernetice.

„Georgia nu este singură”, a transmis aceasta, insistând că apărarea democrației trebuie să înceapă înainte ca instituțiile să fie complet subminate.

Ce urmează

Prima ediție a Timișoara Forum for European Values se desfășoară sub tema „Connected in a Fragmented World” și își propune să aducă în dezbatere viitorul democrației europene, libertatea, reziliența societăților, competitivitatea și securitatea continentului.

Printre participanți se numără Sviatlana Țihanouskaia, Guy Verhofstadt, Salome Zourabichvili, reprezentanți ai mișcării studențești din Serbia și Andrea Anna Bujdosó, lidera grupului parlamentar TISZA și absolventă a Universității de Vest din Timișoara.

Participarea publicului la eveniment este gratuită, în baza înregistrării prealabile și în limita locurilor disponibile. Forumul este organizat de Primăria Municipiului Timișoara și Visit Timișoara.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul oficial al evenimentului